Cineva îmi vorbește… E uitarea ce duios îmi șoptește De la poarta sufletului meu. Spre ea privesc cu speranță, Dar nu îndrăznesc S-o poftesc În sufletu-mi plin de comori, Fiindcă mi-e teama că ea Le va face să dispară. O aud strigând cu putere, O aud rugându-mă Să îi permit În suflet să intre… …
