Nu-ți sunt decât peniță ce-ți pictează chipul în cuvinte, Nu-mi ești decât clepsidră prin care trece trupul timpului, Suntem două frunze scăldate în zâmbetul soarelui de vară, Acorduri de vioară ce mângâie auzul cerului meloman. În ritmul vieții ce-și întinde agale aripile gingașe, Gândurile umblă desculțe prin raiul minții ce te știe, Și firul ierbii …
