Dragă viață, Îți scriu astăzi cu durere în suflet. Este acea durere care nu cred că va trece vreodată. Și nici nu mă mir. Deși am îngropat-o adânc în suflet, copilul de altădată o mai scoate uneori la suprafață. Adultul din mine încearcă să uite ce a pătimit, copilul din mine nu poate. Iar eu nu-l pot obliga. Este greu să obligi un copil să se prefacă că nu s-a întâlnit cu suferința. Să nu mă înțelegi greșit. Nu te acuz de nimic. Nu-i vina ta. E a destinului. Așa a vrut el să se întâmple. Mi-am dat seama de acest lucru de foarte multă vreme. Am simțit însă nevoia…