Păşim într-o lume străină

Mereu stingheri şi timizi,

Ne transformăm în mineri amatori

Căutând zi şi noapte comori.

Sperăm la o viaţă de vis,

Dar primim doar ceea ce-n stele e scris.

Privim către cer cerând ajutor

Prin ruga

Ce din inimă vine.

Aşteptăm smeriţi un răspuns,

Dar totul în lumea ce noi cândva am păşit

E incert.

Ştim doar că timpul se scurge

Şi-odată cu el şi viaţa din noi,

Şi ne-apropiem

De ceea ce ni s-a spus

Că se numeşte Veşnicie.

 

 

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.