-
Vine Vara, vine sora mea cea frumoasă și caldă!
Vine Vara! Vine soră-mea cea frumoasă și caldă! La noi în casă pregătirile sunt în toi. Multă treabă avem, chiar și aspectul fizic ni-l îmbunătățim. Când vine ea, totul trebuie să fie perfect. Ups, îmi cer scuze. M-am luat cu treaba și am uitat să mă prezint. Nu de alta, dar nu vreau să credeți că cea care vă scrie e Irina. Ea nu are nicio soră, ea e singură la părinți. Și nici nu știe că scriu în locul ei. De mă prinde, mă dă pe mâna surorii mele pe nume Iarna care, ce să zic, e cam rece din fire. Noi două nu prea ne înțelegem. În fine,…
-
Irina scrie, curg gânduri la Spring Superblog
E primăvară iar, Curg gânduri, cuvinte mii S-așază pe câmpia vieții. Nu știu cum o să fie, Știu doar că Irina scrie. Curg gânduri, litere mii Nasc cuvinte zglobii Nerăbdătoare să spună Că a început Spring Superblog. E primăvară, Irina scrie, să se știe! Povești diverse se vor naște în Martie, Povești cu tâlc din cuvinte pâlc, Povești frumoase despre branduri valoroase, Povești din suflet pentru suflete. Irina scrie, E iarăși primăvară, Curg gânduri la Spring Superblog.
-
Ce vină?
Spaima zâmbește ironic dând putere nimicului demonic, iar moartea aleargă de mână cu somnul de veci. Nu e pictură murală, e realitatea unui „om” lipsit de morală. Mi-s literele ude de lacrimi, nu vor să mai nască cuvinte, nu vor s-amintească de oameni ce devin rând pe rând amintiri, suflete fără drept de apel. Întrebările mii, adunate grămadă, mărșăluiesc prin inimile pustii, nedumerite de prezența morții. Ce vină are iubirea și viața ce se zbate în oameni? Ce vină are lumina ce nu vrea să devină întuneric? Cu ce e vinovat pământului ce-și dorește să simtă doar tălpile calde ale păcii, nu pe cele reci ale nimicului ce-și dorește război?
S-ar putea să-ți placă și
Inocență
Trece vremea, chipul imbatraneste, iar sufletul intinereste
Ani la răscruce
-
Primăvara, sănătatea renaște cu Ayurmed
E astăzi primăvară. E ea, dama cu ochii ca două migdale, cu iris albastru prins în părul în culori, ce-și duce traiul într-o lume în care nu vede, nici n-aude decât susurul izvorului din codrul verde, care îi este și casă, și prieten. Fluturii zboară din floare în floare. E soare plin de lumină. Viața își oglindește în el speranța în renașterea sănătății. E dimineață. Roua, iarba verde la viață o trezește. Parfum divin din cer sufletu-i cucerește și, fredonând voioasă, dama pornește la braț cu gândul, printre copaci înverziți spre acea lume în care inima și mintea se îmbrățișează cu foc și dintr-odată ies flăcări de talent, pe care vântul…
-
Cred în iubire
Cred în iubire. Nu știu dacă iubirea crede în mine, n-am întrebat-o. Am uitat să-i cer timpului încă o secundă să fug s-o caut, ca să aflu. Sunt un suflet aflat în așteptare, așteptarea aceea îmbrățișată de secundele acelea suspendate de aripile timpului. O clipă îmi doresc. O clipă de iubire. Oare destinul mi-o va hărăzi? Oare voi avea parte de iubirea aceea pe care mi-o doresc? Dar oare ce-mi doresc? Ce chip are iubirea? Cum arată ea? Oare când o voi găsi o voi recunoaște? Nu știu, dar nu contează. Cred în iubire și îmi doresc să o găsesc ca s-o conving să creadă și ea în mine. Și,…
S-ar putea să-ți placă și
Fiecare picătură din tine e a mea
Primăvara
Gânduri despre Pe cărări românești și alte povestiri de N Marianne
-
Viață, te rog!
Viață, te rog, nu îmi fura timpul! Lasă-l să-mi cutreiere inima Și ochii, și trupul de tine plin. Mai vreau să te trăiesc iubind.
-
Thecon susține bloggerii
I did it!!! Din nou mi-am ascultat sufletul și simt că am făcut exact ce trebuie. De fiecare dată când îl ascult mi se întâmplă doar lucruri bune. Dar nu mai vreau să lungesc vorba, vreau să trec direct la subiect. După cum se poate observa, Irina scrie. Bine, Irina scrie de ceva vreme și o face cu mare drag. Cu toate acestea, sufletul meu mi-a spus că este timpul să fac o schimbare, că trebuie să-i transform gândurile în cuvinte într-un loc aparte. Așa că, săptămâna aceasta I did it, am creat Irinascrie.ro și sunt tare fericită pentru decizia luată. Crearea site-ului nu a fost grea deloc. Mi-am cumpărat…
-
Sute de mii de copii au consumat de sărbători portocale cu pesticide!
Asociația Pro Consumatori (APC) – Vocea consumatorilor din România, organizație de utilitate publică, statut obținut prin H.G. nr. 1106/2005, organizație cu activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor (www.apc-romania.ro), membru în Organizația Europeană a Consumatorilor din anul 2005, singura organizație de consumatori din România calificată să introducă acțiuni în justiție în baza Directivei nr. 1828/2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor (https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/romania_country_fich_en_2.pdf), solicită Primului ministru, domnului Nicolae Ciucă trimiterea corpului de control la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în vederea realizării unei anchete care să facă lumină cu privire la o serie de aspecte…
S-ar putea să-ți placă și
Nostalgie de toamnă
Hai sa dăm mână cu mână în Moldova, la Onești!
Primăvara
-
Gânduri despre Pe cărări românești și alte povestiri de N Marianne
Îmi plac nespus cărările românești și am cutreierat vreo câteva până acum. Toate au avut ceva aparte, toate mi-au dat șansa să aflu lucruri interesante despre poporul meu, toate m-au ajutat să adun în cufărul sufletului amintiri prețioase. Dar nu am să vă vorbesc despre ele acum, ci despre alte Cărări Românești, cărările N Mariannei, pe care le-am cutreierat într-un mod deosebit, cu ochii minții. Și a fost minunat în această călătorie pe care o pot numi inițiatică. O călătorie a spiritului între cele două planuri ale existenței, profan și sacru. O călătorie care m-a făcut să retrăiesc clipe, aparent uitate, din cea mai frumoasă perioadă a vieții omului, cea…
S-ar putea să-ți placă și
Plâng gândurile…
Dama cu caftan cenuşiu
Trece vremea, chipul imbatraneste, iar sufletul intinereste
-
Viața poate fi ALTFEL, dar la fel de frumoasă pentru familia Neciu
Se spune că viața e un dar. Pentru mine însă nu este doar un dar. Este tovarășa mea de drum. Este cea pe care am bombardat-o mereu cu întrebări: De ce? Cum? Cine? Care e soluția? Există vreo soluție? Și ce să vezi…TĂCERE. Viața tace și-și vede de-ale ei, zâmbind în sinea ei. Știe că doar așa mă va determina să lupt să găsesc cumva soluția pe care o caut, fiindcă răspunsuri precise nu există. Dar astăzi am decis să mă opresc. Astăzi nu voi mai căuta nimic. Astăzi nu vreau răspunsuri la întrebările mele fără răspuns. Astăzi vreau doar să vă vorbesc despre o MAMĂ pe care viața a…
