Viață, te rog!

Viață, te rog, nu îmi fura timpul!

Lasă-l să-mi cutreiere inima

Și ochii, și trupul de tine plin.

Mai vreau să te trăiesc iubind.

Nu-mi fugări iubirea. Las-o în suflet.

Nu-l dezbrăca de ea. Îi va fi frig și dor,

Și foame. Doar știi, fără iubire și pasul

E pustiu. Însuși pământul se usucă și crapă.

Privește-te în oglindă! Ești vis!

Ești clipa ce-i dă aripi! Sunt ființa

Ce în ea te poartă de când ne-am

Întâlnit în trenul expres al sorții.

Viață, te rog, mai stai. Nu fugi!

Vino să culegem doruri din tăceri

Și clipe din anotimpuri ce vin,

Ce trec. Dă-mi voie să te mai trăiesc.