De-ale vieții

Iubire

Iubire, ți-am dus dorul,

Te-am căutat neîncetat,

Dar chipul nu ți l-am putut vedea.

Inima atunci mi-am întrebat-o

Despre tine,

Iar ea zâmbind, de-ndată

Mi-a deschis fereastra ochilor

Și, în sfârșit,

Chipul tău frumos

Ți l-am văzut.

Ce minune

Să  pot vedea oricând

Izvorul vieţii!

Iubire, ți-am dus dorul,

Dar te-am regăsit

În privirea

Ce-mi dezvăluie

Zi și noapte

Chipul tău.

Iubire, erai un mister

Acum, ești un chip

Ce trăiește în privirea mea.

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.